Login | Register

[x]
Login
Email:
Parola:
Tine minte datele

Comportamentul social al pisicilor

Sunt pisicile nişte animale sociabile? Sau sunt animale cărora le place singurătatea? Sunt ele independente? Va accepta o pisică un alt animăluţ în casa ei? Se luptă pisicile pentru a domina? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care ne vin în minte atunci când ne gândim la comportamentul social al pisicilor. Răspunsul este atât unul afirmativ cât şi unul negativ.

Sunt pisicile sociabile?

Pisicile sunt întradevăr animale solitare, însă asta nu înseamnă că nu pot trăi şi în grup. Noi oamenii suntem o specie de “animale” sociabile şi ne este greu să înţelegem şi să acceptăm o altă structură socială. În acelaşi timp, câinii sunt deasemenea animale sociale, ei trăind cu uşurinţă în haite. Însă acesta nu este şi cazul pisicilor. Ele trăiesc solitare.

Avem tendinţa să privim animalele de companie din locuinţa noastră şi să le considerăm nişte oameni mai mici cu emoţii şi nevoi. Atunci când pisica noastră nu acceptă sau nu se împrieteneşte cu pisica sau câinele nou venit în casă, considerăm în mod automat că ceva nu este în regulă şi că ambele animăluţe sunt nefericite. Acest lucru se întâmplă doar pentru că avem standarde foarte ridicate în legătură cu fericirea pisicii noastre.

Va accepta o pisică un alt animăluţ în viaţa ei?

Pisicile pot trăi în grup, însă acest lucru nu este o necesitate pentru ele. Pentru câini traiul în grup reprezintă o necesitate. Procesul de domesticire este cel care facilitează interacţiunea socială a pisicilor cu alte pisici sau cu oamenii. Pisoii sunt destul de prietenoşi, în general, şi jucăuşi cu alte pisici şi chiar cu oamenii. Ei iau parte la activităţile familiale iar calităţile lor sociale sunt dezvoltate pe măsură ce ne jucăm mai mult cu ei. Astfel, pisoii se maturizează fizic, însă din punct de vedere psihic, ei menţin comportamentul social al pisoiului. Pisicile mature, care rămân cu un comportament social specific pisoilor, vor prefera traiul în grup.

Pisicile sunt animale care nu pot fi dresate?

Unii oameni consideră că pisicile nu pot fi dresate, întrucât ele au tendinţa de a face ceva ce le-ai dresat să facă numai daca vor ele să facă, sau dacă au chef. Întrucât pisicile nu sunt animale care trăiesc în grup, ele nu au moştenit nevoia de a se supune altor dorinţe decât ale lor. Noi oamenii înţelegem cu greu acest comportament întrucât noi suntem obişnuiţi să trăim în grup.

Fiecare grup social are un fel de ierarhie şi fiecare individ are locul lui bine definit. In grup există o nevoie moştenită de a fi loial, de apartenenţă, de a arăta subordonare faţă de membri superiori din grup. Câinii răspund presiunilor de la egal la egal, însă pisicile nu. Noi ne aşteptăm ca pisicile să fie păcălite sau antrenate să facă un anumit gest, întrucât câinii pot fi dresaţi să facă acelaşi gest. Dacă încerci să dresezi o pisică folosind metoda “evitării durerii”, singura “durere” pe care va vrea ea să o evite este pe tine. Astfel, pisica pare că nu poate fi dresată.

Lupta pentru dominare

Lupta pentru dominare este destul de rară între pisici. Ele luptă însă ca să-şi apere teritoriile. Felinelor nu le plac confruntările, ele apelând chiar şi la gesturi extreme pentru a evita o posibilă confruntare. Pisicile care trăiesc în sălbăticie au, de obicei, un teritoriu pe care şi-au stabilit o serie de trasee pe care circulă. Dacă o pisică vede altă pisică pe cărarea pe care merge ea de obicei, va aştepta până când aceasta pleacă, înainte să meargă mai departe. Dacă cele două pisici se observă în acelaşi timp, fie se vor aştepta una pe alta să plece, fie se vor întoarce amândouă pe drumurile de pe care au venit. Acesti ritual de evitare este cel adoptat chiar şi dacă una dintre feline a marcat deja teritoriul ca fiind al ei.

Pisicile nu folosesc grade de dominaţie sau de subordonare pentru a se controla reciproc. O pisică dominantă, va lăsa o pisică subordonată să treacă pe cărarea ei. O pisică dominantă nu-i va lua mâncarea unei pisici subordonate. Pisicile evită confruntările, însă dacă acestea apar, se manifestă cu un ritual zgomotos de afişare a agresivităţii şi nu cu o bătaie în adevăratul sens al cuvântului.

De ce şi cum socializează pisicile

Dacă vrei ca pisica ta să nu se teamă de oameni, câini sau alte pisici, sau să nu fie agresivă când îi vede, este bine să o ajuţi să socializeze încă de când este pui. Dacă pisica va socializa în copilărie, personalitatea ei va fi influenţată pentru întreaga viaţă. Dacă o pisică creşte într-o casă activă, unde sunt mulţi copii, sau cu alte animale, sau unde vin mulţi oaspeţi, atunci când va fi adultă ea va accepta străini fără nici un fel de probleme. Dacă felina creşte într-o casă liniştită, în care familia are un singur membru, cel mai probabil va reacţiona agresiv atunci când un străin va vrea să o atingă.

Dacă vrei ca pisica ta să fie una sociabilă, oferă-i numeroase ocazii să socializeze şi să se joace când este pui, cu oameni diferiţi şi cu diverse alte animale. Majoritatea pisoilor nu se simt ameninţaţi de străini, asta ajutându-i să socializeze uşor. Însă nu uita că aceste întâlniri trebuie să fie distractive şi recompensate. Dacă pisoiul tău are o experienţă stresantă când socializează, el va rămâne cu acea frică şi atunci când va fi adult şi va trăi astfel de experienţe.

Nu aştepta până când pisica ta are nevoie de consultul unui medic pentru a o duce la veterinar. Nu aştepta până când blana pisicii tale este super încâlcită pentru a o pieptăna. Începe socializarea şi obişnuirea pisicii cu atingerile şi ţinutul în braţe înainte ca feline ta să treacă printr-o experienţă neplăcută. Pentru ca pisica ta să nu fie speriată de străini, examinări medicale, periapt, etc., învaţ-o că aceste experienţe sunt plăcute.

Pentru pisicile adulte, care au trecut deja prin experienţe neplăcute cu străini, obişnuirea ei cu socializarea este un proces de durată. Ele au nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a se familiariza cu străinii. Dacă felina ta este copleşită de emoţii când are oameni în jur, nu-i lăsa să se apropie de ea, întrucât nu vor face altceva decât să o sperie mai tare.

Deasemenea nu încerca să forţezi pisica să stea în braţe la străini, ci las-o să se apropie de ei atunci când crede ea că este bine. S-ar putea să treacă ore, zile sau săptămâni până când pisica va constata că nu se întâmplă nimic atunci când se întâlnește cu străini, şi va începe să aibă încredere în oameni.

Poţi grăbi procesul de împrietenire dacă încerci să te apropii de pisică când acesteia îi este foame, şi îi oferi gustări aromate pe măsură ce înaintezi. Recompensează fiecare pas pe care pisica îl face către cineva străin cu o gustare. Cu cât este mai flămândă pisica, cu atât i se va părea gustarea mai bună şi se va apropia mai repede de persoanele din jurul ei.

Însă, dacă  frica pisicii tale este atât de profundă, încât aceasta se inhibă şi nu poate mânca de faţă cu străinii, aceştia nu trebuie să fie lângă ea când mănâncă. Pisica trebuie să primească gustări doar când ai musafiri. Astfel ea învaţă că primeşte răsfăţ când sunt oameni străini în casă şi îi asociază cu o stare de bine. Pe măsură ce ea se apropie de musafiri, lasă-i pe ei să o hrănească. Astfel, după o perioadă vor deveni prieteni.

---

Din aceeasi categorie: