Login | Register

[x]
Login
Email:
Parola:
Tine minte datele

Boli contagioase de la pisici

Orice boală contagioasă care se transmite de la animal la om se numeste generic zoonoză. Zoonozele de care se fac „vinovate” pisicile sunt diverse şi pot fi contractate cu usurinţă de persoanele care vin în contact cu pisica bolnavă. Unele boli contagioase provocate de pisici pot fi mortale, cum este turbarea, sau foarte grave, ca bruceloza, salmoneloza, tuberculoza. Unele boli transmise de pisici se manifestă identic şi la om, ca în cazul turbării, sau diferit, cum ar fi cazul antraxului. 

Pisicile prezintă un risc mic de contactare a unei boli contagioase pentru om. Pisicile tinere au şanse mai mari să fie purtătoare ale agenţilor patogeni decât pisicile mai în vârstă, iar cu cât o gospodărie are mai multe pisici cu atât cresc şansele une infecţii.

Principale  zoonoze care pot fi contactate de la pisici sunt parazitare, micotice şi infecţioase.

În categoria bolilor parazitare se află toxoplasmoza, caracterizată ca „una dintre cele mai grave boli contagioase” ale pisicilor. Toxoplasmoza este o infecţie frecventă a păsărilor şi mamiferelor, care se transmite şi la oameni. Este produsă de un mic parazit numit Toxoplasma gondii dobândit prin mâncarea cărnii crude infectate. Pisicile sunt singurele mamifere vii purtătoare ale parazitului. Cînd o pisică este infectată materiile ei fecale conţin ouă de Toxoplasma gondii pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni, care pot supravieţui până la 18 luni în pământ umed. Aceste ouă pot contamina apa şi plantele. Deci soluţia este să curăţaţi zilnic lădiţa cu nisip şi să evitaţi carnea crudă şi produsele lactate nepasteurizate în alimentaţia pisicii. Pisicile care nu părăsesc niciodată locuinţa şi nu prind şoareci nu pot fi infectate cu Toxoplasma.

Pentru majoritatea persoanelor toxoplasmoza nu este periculoasă şi se vindecă de la sine. Dacă infecţia este dobândită de mamă în timpul sarcinii şi este transmisă fătului, produce leziuni cerebrale şi orbire, însă doar o mică parte a femeilor însărcinate infectate transmit infecţia fătului. Vestea bună este că persoana care avut toxoplasmoză şi s-a vindecat nu mai poate fi infectată ulterior.

O alta afecţiune din aceeaşi categorie este ascarioza (viermii intestinali, limbricii), care este şi cea mai comună boală parazitară. Este cauzată de Toxocara cati. Din intestinul pisicii ouăle parazitului sunt eliminate prin fecale şi formează larva de stadiul doi  (forma infestantă pentru om). Se transmite la om prin nespălarea mâinilor după atingerea fecalelor pisicii. Daca la adult boala nu se manifestă, la copii se pot înregistra forme grave manifestate la nivel ocular, care pot duce la orbire.

Micozele şi eczemele sunt des întâlnite şi se contractează prin contactul direct cu secreţiile, blana şi pielea animalului bolnav. În categoria afecţiunilor micotice se numără  dermatomicozele. Microsporia, o boală contagioasă care afectează stratul superficial al pielii şi părul, apare mai ales la copiii care se joacă cu pisicile, dar şi la adulţi. Afecţiunea se transmite foarte uşor la persoanele din aceeaşi familie. La copii ciuperca se instalează pe pielea capului, sub forma unor plăci mari, rotunde, acoperite cu coji, iar firele de păr se rup de la rădăcină. La adulţi ciuperca se prezintă sub forma unui herpes, înconjurat de inflamaţie. O altă boală contagioasă este favusul, o dermatomicoză a pielii capului şi a pielii fără păr. Se manifestă prin apariţia unor ulcere cutanate, iar cînd acestea sunt îndepărtate, zonele afectate sângerează. În cazul netratării apar zone unde părul cade pe suprafeţe mari. Criptococoza este o altă micoză transmisă de la pisici cu localizare cutanată pulmonară sau meningiană. La om această boală are o forma nervoasă foarte gravă, meningoencefalita, şi una cutanată.

Pisica poate îmbolnăvi omul în cazul în care sistemul imunitar uman este slăbit. Bolile provocate de ciuperci (fungi) sunt dificil de tratat, deoarece sporii ciupercilor sunt greu de eliminat din locurile contaminate. Mai mult, recidivele sunt frecvente.

Parazitozele externe şi interne se pot transmite uşor de la pisică la om. În acest caz este recomandată efectuarea periodică a deparazitărilor interne şi externe sezonier pentru a evita infestarea pisicii şi, implicit, a noastră.

Infecţiile bacteriene sunt boli contagioase care urmează sau însoţesc infecţii virale sau micobacteriene. Cele mai răspândite astfel de boli provocate de pisici sunt cauzate de bacterii ca streptococi, Campilobacter şi stafilococi. Tratamentul pisicii, dar şi a persoanei, se face prin administrarea de antibiotice, la recomandarea medicului specialist. Helicobacter pylori este o bacterie care poate cauza zoonoze şi care odată ajunsă în organismul uman duce la afecţiuni ale mucoasei stomacului şi duodenului, cauzând ulcere gastrice, greu de tratat din cauza rezistenţei bacteriei la antibiotice.

Conjunctivita felină, infecţiile cu Salmonella (de la pisicile hrănite cu carne crudă de pasăre) sau Pasteurella multocida se pot transmite uşor la om. Simptomele variază, de la febră şi inflamaţii la amigdalită, faringită etc.

Pneumoniile de la pisica se transmit şi la om. Pentru a fi evitată contaminarea cu această boală este recomandat ca pisica bolnavă să fie izolată, iar persoana bolnavă să fie internată în spital.

Rabia (turbarea) este o boală produsă de un virus care afectează sistemul nervos central (creierul şi măduva spinării) atât la animale, cât şi la oameni. Oamenii pot dobândi boala în urma muşcăturilor, iar pisicile dobândesc boala tot în urma muşcăturilor sau prin consumarea unor animale (şoareci, şoboloani, animale de câmp) infectate. Boala se poate trata doar imediat după muşcătură, odată declanşată clinic nemaiavând tratament. În acest caz este necesară spălarea cu apă şi săpun şi consultarea unui medic specialist din cadrul centrelor antirabice de la spitalele de boli infecţioase. Prevenţia la pisici se face prin vaccinarea antirabică a pisicilor începând cu vârsta de 3 luni şi repetată anual.

Boala zgârieturii/ghearelor de pisică (Limforeticuloza benignă de inoculare) este produsă de o bacterie şi apare în urma zgârieturilor de pisică dacă aceasta este purtătoare de bacterii. Mai poate fi transmisă şi dacă mângâiem blana pisicii şi apoi ducem mâna la ochi. Apare iniţial sub forma unei bubiţe (uscate sau cu puroi), iar în câteva săptămâni duce la inflamarea ganglionilor regionali şi apariţia unor simptome cum ar fi frisoane, febră, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare. Cea mai rapidă metodă de prevenire este dezinfectarea rănii şi administrarea de antibiotice (aspirină, ibuprofen).

 

Prevenirea infectării cu boli contagioase se face dacă respectăm regulile elementare de igienă (curăţarea şi dezinfectarea periodică a lădiţei cu nisip, spălarea mâinilor după ce mângâiem pisica), precum şi dacă deparazităm şi vaccinăm periodic pisica.

---

Din aceeasi categorie: